Nimic nou

Şi asta deoarece am profitat de timpul frumos şi am stat cât de mult am putut pe afară, ceea ce vă recomand şi vouă. Pentru că temperaturile ăstea neobişnuite nu vor ţine mult. Hai că mai vorbim, ies afară cu căţelu'.

Poştaşul nu sună niciodată

Ar fi fost mişto să sune de două ori, dar aia e ficţiune. Poştaşul meu are prostul obicei de a face mereu confuzie între scările blocului unde stau şi între cele trei blocuri din "parcelă". Ca urmare, am ratat cîteva recomandate (!!!) şi ratez periodic factura de curent, pe care o găsesc doar din două în două luni. Normal, având astfel două facturi de plătit. Având ceva treabă prin zona Poştei, am intrat să mă interesez ce se poate face. Funcţionara mi-a dat un răspuns foarte logic, din punctul ei de vedere. Adică, eu ştiu că trebuie să plătesc lunar curentul, nu? Da. Păi de ce nu merg eu la sediul Electrica la fiecare sfârşit de lună, că pot plăti acolo şi fără factură?
Din trei motive: pentru că într-o lună am de efectuat mai multe plăţi la date diferite, şi nu e exclus să uit pur şi simplu de asta; pentru că sediul Electrica se află la dracu'n praznic, pe când banca unde pot plăti se află la 100 de metri de domiciliul personal; şi nu în ultimul rând, pentru că treaba poştaşului e să îmi aducă indiferent ce categorie de corespondenţă la căsuţa poştală personală, nu la aia din blocul vecin, şi la termene normale, nu când are el chef. Am depus o reclamaţie scrisă. O să vă anunţ rezolvarea, când o voi afla (sper că nu prin poştă).

Remember ?

Acum un an sau doi, nici nu mai ştiu exact, populaţia se pregătea revoltată să facă faţă sfârşitului lumii, din cauza experimentului ce urma să fie realizat cu acceleratorul de particule (LHC, CERN, remember?). Hadroni, găuri negre, implozii, explozii, particule elementare, "particula lui Dumnezeu", coliziune şi alţi termeni de acest gen erau vehiculaţi de toţi, de la mic la mare. Evident, toţi erau brusc experţi în fizică cuantică şi se simţeau datori să "avertizeze" lumea. În plus, experimentul a fost amânat din cauza unei defecţiuni care a dat apă la moară adepţilor unei catastrofe mondiale. Circul mediatic a durat ceva timp, şi nu îmi aduc aminte cum a trecut treptat în categoria ştirilor de mai mică importanţă.
Present day: o ştire de 45 de secunde anunţă sec că LHC-ul a fost utilizat pentru a obţine un "mini Big Bang". Nu au fost incidente desebite, iar prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute va dura un timp.
Acum, faceţi o paralelă cu un proverb made in Romania, cu un ţânţar şi cu un armăsar. Aplicaţi acelaşi principiu pentru filtrarea ştirilor de actualitate. S-ar putea să fiţi surprinşi cu cât de puţină informaţie reală şi obiectivă veţi rămâne la final.

Un comentariu devenit articol

A murit Păunescu. Am citit articolul Simonei Tache de pe blogul ei roz. Până aici, totul e bine. Au urmat comentariile. Aoleu! Grupe distincte de comentatori: "Mi-a plăcut poezia lui şi cenaclul"; "Păunescu a fost un porc, lingău etc. iar poezia lui e nonvaloare"; "Poeziile - unele - sunt bune, politic a fost dezastru", şi ultima şi cea mai puţin reprezentată numeric, grupa "A murit. Odihnească-se în pace". Nu contest nimănui dreptul de a adera la vreuna dintre grupele sus amintite. Nu contest nici dreptul la polemică. Contest modul în care această polemică se desfăşoară, ţinând cont şi de faptul că toată lumea se consideră educată, citită etc. Pornind de la subiect s-a ajuns la înjurături, ameninţări voalate (sau nu), jigniri de nivelul grădiniţă grupa mică ("Taci, mă, că eşti gras").
Personal, m-aş încadra în a patra grupă amintită. Păunescu nu mi-a făcut niciun rău personal (ar fi fost chiar culmea). Dintre toţi ceilalţi comunişti, nu cred că el a deţinut un rol cheie în "suferinţele poporului înainte de 89". A scris o tonă de poezii şi omagii în onoarea lui Ceauşescu. Dar la cozile pentru lapte înjurăturile şoptite nu îi erau adresate lui Păunescu.
Cenaclul Flacăra. Vreau să rămân obiectiv şi declar doar că am fost la unul singur, din câte reţin. Însă aveam o vârstă prea fragedă pentru a analiza evenimentul din punct de vedere politic. Pentru mine, a fost doar un concert unde am fost cu gaşca, a fost muuultă lume şi a fost fain. Punct.
Am început să scriu articolul ăsta sub influenţa comentariilor de care vă spuneam la început. Aşadar, poate că ar fi trebuit să apară acolo, ca un alt comentariu, nu aici, ca articol de sine stătător. Dar, sincer, nu vreau să mă bag în nebunia aia. Nu am nervi să mă trezesc înjurat de cine ştie cine doar pentru că opinia lui nu corespunde cu a mea. Ca o paranteză, nu aş fi făcut faţă acolo, deoarece am învăţat să nu înjur părinţii nimănui, şi să nu mă leg niciodată de aspectul fizic al cuiva. Mai ales dacă treaba asta nu e relevantă în discuţie. Clasificările ăstea, etichetările de genul "ai ochelari" sau "asculţi manele", în concluzie nu ai niciodată dreptate şi suntem incompatibili, sunt absurde. Nu ascult manele, dar am prieteni care o fac. După cum am şi prieteni rockeri, mai graşi sau mai slabi decât mine, mai educaţi sau mai "simpli", de diverse culori ale pielii şi cu diverse limbi materne. Nu chestiile ăstea contează.
Mă opresc aici.
Deci: a murit Păunescu. Odihnească-se în pace.

Trebuie să renunţ

Trebuie să renunţ la prostul obicei de a face diverse activităţi lăsând TV-u' să meargă aşa, pentru fond sonor. Sau cel puţin să ţin telecomanda la îndemână, să schimb canalele în caz de urgenţă. Pentru că azi am ascultat, de fapt, Cireaşa de pe tort. Unul dintre cele mai proaste episoade din câte am văzut. Gazdă a fost o manechină pe nume Elena şi numaiştiucum - sorry - pe care am ajuns să o simpatizez din cauza invitaţilor pe care a trebuit să îi suporte, şi anume: Codrin Ştefănescu (politician???), libidinos bătrân, fără pic de maniere, cu glume de rahat, care nu a pierdut nicio ocazie să încerce să flirteze cu biata fată; Robert Negoiţă (politician???), care a spus la un moment dat "...decât a luat ceva din frigider". Cu decâtu' ăsta şi-a dat definitiv cu firma-n cap. Şi ultima, dar nu cea din urmă, Carmen Moldovan (politician??? nici asta nu ştiu cine e, my bad), care şi-a exprimat speranţa că va fi o seară veselă, după care nu ştiu dacă a mai rostit trei propoziţii, inclusiv aia de final, în care anunţa nota. A fost o distracţieeeee, mamă mamă! Şi Horia a fost dezamăgit.
Şi tot legat de micul ecran, top trei ştiri recente ar fi cam aşa: salariile liderilor sindicali (mare diferenţă între ăstea şi salariile oamenilor pe care îi reprezintă); banii marcaţi cu care se organizau flagrante au dispărut (ceva zeci de mii de euro, o sumă frumuşică); şi de-acum tradiţionala înghesuială la un supermarket ce avea promoţii la produse alimentare. E bine, altă dată s-au omorât oamenii pentru scaune de plajă şi bormaşini.

În ceaţă

Probabil concurenţa acerbă le sileşte pe fetele ălea care dau anunţuri prin ziare cum că fac masaj, sau "masaj", să găsească noi formulări pentru a ieşi în evidenţă printre zecile de anunţuri pe temă. Aşa că se ajunge la fraze care te anunţă că două fete aşa şi pe dincolo "oferă masaj pe întreg corpul muscular". Ce-o fi vrut să spună, nu am habar.

Umor involuntar. Cred.

Ştiţi cum şoferii îşi pun în maşini tot felul de tâmpenii în lunetă (aşa-i spune la geamul din spate, nu?). Am văzut azi o maşină cu un aranjament foarte sugestiv. Dacă a fost cu intenţie, şi mai fain. Pe locul menţionat erau puse o pereche de mănuşi de box (roşii, că ele mi-au atras privirea), lângă care trona în toată spendoarea un buchet clasic de flori dintr-ăla de-l ţine mireasa la nuntă. Există şi posibilitatea ca mănuşile să fi aparţinut tot miresei, dar m-aş mira să fie aşa.