Adica eu sunt in viata, chiar daca nu dau semne. Imi revin incet incet, insa nu sunt prea sociabil. Bine, oricum nu sunt, insa acum cu atat mai mult, stau inchis in vizuina si reusesc cu succes sa evit diversele invitatii lansate de prietenii care nu mai stiu cum sa ma faca sa scot nasul pe afara. Inca nu vreau. Insa momentul se apropie, deoarece simt ca m-am saturat si de autoexilul asta. Probabil voi cadea in extrema cealalta, pentru compensare, si in urmatoarele zile voi fi pe afara tot timpul, nu stiu. Ramane de vazut.
Altfel, ce sa mai zic... Nimic nou. Viata merge inainte, asa voi face si eu. Hai ca mai vorbim.
4 comentarii:
Sunt convisa ca nimeni nu te condamna pentru felul in care tratezi oful.
Chiar daca acel comentariu la "In deriva" era si pentru postarea asta, simt nevoia sa repet "E bine sa fii egoist in perioadele de genul asta."
Numai bine!
Merci pentru intelegere si sustinere. Keep in touch. Si, pana la urma, ai blog sau nu, ca nu mai inteleg nimic...:)
Am, am.. :)
Asa... si care este linkul, totusi?
Trimiteți un comentariu