Mda, nu e chiar ce voiam

Am evitat aglomeratia si cozile de la magazine si banci. Am reusit sa fac totusi cumparaturile necesare, atat pentru Craciun, cat si pentru Revelion. M-am distrat pe seama celor care au mers sa plateasca facturi mai mult din superstitie, sa nu-i prinda noul an cu datorii. Netinand cont de faptul ca nu sunt superstitios, anul trecut nu aveam datorii, iar anul asta am reusit sa le fac. Ma rog, nu doar din vina mea. Asadar, pot spune din proprie experienta ca "it ain't work". Dar asta e alta poveste, am deviat de la ce voiam sa spun.
Revin. Cu toate ca am reusit, deci, sa inchei onorabil socotelile, nu am reusit sa fac in asa fel incat sa merg naibii undeva la Revelion. Care se anunta a fi o noapte petrecuta acasa. Ideea in sine nu ma deranjeaza foarte tare, la o adica nu e primul de acest gen. Dar e naspa perioada de dupa, cand iti vin prietenii inapoi, rupti de oboseala, dar tot un zambet, si incep sa iti povesteasca doua ore ce si cum a fost, dupa care vine inevitabilul "dar tu?", urmat de secul "eu, acasa...". Asta este. Prima dorinta pentru noul an este, in concluzie, sa nu fac urmatorul revelion acasa. Rezonabil, zic eu.
Si, deoarece maine nu stiu daca voi avea chef sau timp de scris, si nici voi, La multi ani, si un an nou mai bun decat cel care se incheie, in toate privintele daca se poate.

Aproape gata

La anul asta ma refer. Normal, pentru anul urmator vreau chestii si realizari, nimic deosebit, doar ca asa se face, dupa bilantul anului asta faci un plan, mai exact o lista, pentru anul urmator, la sfarsitul caruia faci din nou bilantul etc. Si, ca sa nu (mai) fiu dezamagit, exact asta vreau la anul: chestii si realizari. De care o fi ele, nu conteaza, nimic concret. Sa am realizari suna benefic, nu?
In alta ordine de idei, in privinta asa-zisului meu hobby, de colectionar de perle/critic al subtitrarilor si traducerilor, luna asta premiul I revine celor de la JB, cu urmatoarea traducere a filmului Saw V: Puzzle mortal IV.
Pe locul doi, promo-ul serialului ReGenesis de pe AXN, unde personajul spune si scrie(!!!) "toxins", iar traducatorul scrie "eoxine". Culmea e ca exista eoxine, dar nu cred ca despre ele era vorba. De fapt sunt sigur.
Locul III, pentru subtitrarea de la decernarea premiului API de pe HBO, care a continut mai multe greseli, dintre care m-a deranjat cel mai mult momentul in care s-a multumit sponsorilor, companiei HP, Hewlett-Package (???).
Si in incheiere, ca sa fie "salata" completa, vreau zapada!

Minune!

In ciuda aparentelor si a conjuncturilor negative, Mosu' m-a surprins si nu numai ca a trecut pe la mine, dar mi-a si adus chestii pe gustul meu! Sper sa-si faca un obicei din asta!
In rest, usuall stuff, dar voi scrie maine despre ele. Am dreptul la o zi de pauza, corect?
Craciun fericit!

Am supravietuit

Dupa cum va spuneam, am fost aseara afara, mai mult obligat decat de bunavoie si nesilit de nimeni. Am avut norocul sa nu trebuiasca sa ingros randurile de la case ale celor ce luau cadouri in penultimul moment (se mai poate si azi:)). M-am autopremiat de Mos Craciun. Apropos, in librarie nu era inghesuiala, nici cozi la casa. Norocul meu.
In rest, totul a decurs normal. Ceva simpatic: la un moment dat, dintr-un magazin a iesit o fata de vreo 20 de ani, care fugea in timp ce incerca sa-si ia paltonul cu o mana, cu cealalta tinandu-si mobilul la ureche. Imaginea era oarecum comica, insa fraza pe care a spus-o, fara a sti contextul discutiei, m-a distrat. "Stai, ca vin acuma si te iubesc!". OK...
Si da, e adevarat ca femeile suporta mai bine durerea decat barbatii. Probabil ca e la fel si in cazul frigului, altfel nu-mi explic gramada de decolteuri vazute aseara, cand erau cam zero grade si batea un vant taios de iarna. Tipele in cauza aveau paltoane sau geci de iarna, dar le purtau descheiate. Cum era vorba aia cu femeile (babele?) care sufera pentru frumusete?
Merg sa-mi pun cadoul sub bradut, sa fiu surprins maine dimineata. De fapt la ora 24.00, ca sigur nu voi dormi.

Intamplari

Trecere de pietoni semaforizata, la un sens giratoriu aglomerat. Verde. Ma angajez in traversare. Masina din stanga mea, in loc sa opreasca, accelereaza, cu toate ca avea rosu, si trece milimetric pe langa mine. Vreau sa-l salut cu my middle finger, dar nu am timp, ca idiotul se baga in masina din fata, care intrase regulamentar in giratoriu. Sarbatori fericite si lui.
Iau JB-ul de azi, sa caut un anunt. Daca tot iau ziarul, incep sa-l citesc. Renunt dupa ce vad un articol gen "stirile de la 17", cu ceva accident, plasat langa...exact acelasi articol, pana la ultima virgula, insa scris cu alt font. Si dupa un alt articol, despre un concert de jazz, articol al carui subtitlu era, citez din memorie, "oradenii sunt mari amatori ai acestui gen de muzica", dupa care urmeaza prima propozitie a articolului, "numarul spectatorilor prezenti la eveniment a fost destul de mic". Halucinant, nu-i asa?
Pornesc TV-ul, nimeresc despre ceva documentar despre revolutie, subtitrat. Subtitrarea nu avea diacritice, in schimb avea cuvinte de genul "innapoiat". Renunt.
Ma asez in fata PC-ului, incep sa ma uit aiurea pe diverse bloguri. Comentarii care incep cu iritantul "deci" ma fac sa realizez ca, alaturi de "se merita" si "decat", expresiile folosite incorect in limba vorbita au inceput sa invadeze si limba scrisa, care oricum e vai de ea saraca. In schimb exista o gama variata de idei care pot fi exprimate folosind abundent emoticonuri. Intre care mai prinzi cate un "a-ti vazut", "m-iam luat", "cunostiinte" etc.
Imi (mai ) aprind o tigara si incep sa scriu articolul asta. Trebuie sa ies iar in oras. Dar sunt pregatit psihic pentru noile provocari. Va tin la curent.

19 ani

Am fost intrebat cum de nu am scris nimic despre Revolutie. Pai nu prea am ce. Toata lumea scrie in perioada asta cate ceva, de stiut exact ce s-a intamplat atunci nu se stie nici acum...
Eram intr-un orasel in care s-a iesit pe strada, dar nu au fost evenimente de prima pagina. Ce imi aduc aminte clar este sentimentul acela de uimire, de "mai, chiar se intampla asa ceva?", si apoi euforia primelor zile. Aveam impresia ca amploarea evenimentului ii depasea cu mult pe majoritatea, care s-au trezit brusc cu o problema: avem libertate, ce facem cu ea?
Si apoi a urmat anul '90, anul tuturor posibilitatilor. Restul e istorie.
Si, indiferent ce a fost atunci, nu a fost degeaba. Ca directia in care am luat-o a fost sau nu cea mai buna, ca am fi putut face altceva sau in alt fel...sa comenteze cei mai indreptatiti sau mai calificati decat mine.

SARBATORI FERICITE!

Mai exact, un Craciun frumos, cu multe cadouri, materiale si/sau spirituale, cu sau fara zapada, nu conteaza. Sa faceti in asa fel incat sa simtiti ca este Craciun!
Si scuzati graba, acum am simtit ca e momentul potrivit.

No title

Am avut o discutie de vreo trei ore in urma careia am ajuns la urmatoarele concluzii: in privinta problemei carte versus ecranizare, cartea castiga. Un film, cat de bine facut, nu va atinge complexitatea cartii originale. La fel si in cazul carte vs. internet, deoarece internetul iti ofera informatii, insa enorm de multe. Acestea trebuie selectate, si trebuie sa te pricepi la asta, deoarece din cantitatea mare de informatii, exista posibilitatea ca un procent mare sa nu iti fie de ajutor sau sa nu fie ce cauti de fapt.
Si am mai cazut de acord ca este nasol ca cei ce fac subtitrarile sa traduca, de exemplu, 100 yards cu 100 metri. Cateodata marimea chiar conteaza:) Daca nu vor sau nu pot sa faca transformarea, sa lase cifra originala.
Cam atat deocamdata.

Am fost corupt.

De un prieten, sa mergem la un hipermarket, asa, sa cascam ochii la nebunia de dinainte de sarbatori. Ce sa zic, cautarea unui loc de parcare a durat mai mult decat drumul propriu-zis, iar inauntru am stat vreo juma' de ora, apoi ne-am plictisit de coate neatente si calcari pe degete (aici am fost in avantaj, bocancii mei militari si-au facut datoria:))) si am mers sa bem o cafea fierbinte altundeva. De cumparat nu am cumparat nimic, ca am vazut cozile de la case si am renuntat.
In rest, totul decurge monoton. Inca nu sunt cuprins de atmosfera sarbatorilor. Nici nu stiu daca voi fi. E bine si asa.
Hai ca revin, ma duc sa mananc ceva.

Back in business

Gata, a trecut si momentul asta. Aaa, pai stiu ca o sa mai fie altele, dar ce conteaza? Pana atunci, let's party!
Parte din "tratament" a fost si vizionarea unei comedii, n-are importanta titlul. Ca de ras am ras mai mult de subtitrare decat de filmul in sine. Cel mai misto a fost cand personajul striga "Oh, mercy!", si subtitrarea cum zicea? Uite-asa: "Mersi!" Asadar, distractie la maxim, ce sa mai...
De plouat tot ploua, dar am reusit sa ma setez pe programul "activitati indoor" si nu ma mai deranjeaza. Mai fac un pic de ordine, dau muzica ceva mai tare, a inceput perioada de telefoane/mailuri de la prietenii/cunostintele cu care comunic doar de sarbatori ("aaa, salut, ce faci, cum esti? Nu ne-am vazut/am vorbit de...oho, sase luni!", genul asta de discutii), discutiile cu ceilalti prieteni, mai "zilnici" sa zic asa, incep sa graviteze in jurul intrebarii "ce facem de revelion?" (sa vedeti aici propuneri fanteziste!) si asa mai departe.
Concluzia? Totul e in regula. Deocamdata.
Si, pentru a demonstra asta, trebuie sa ma si leg de ceva, ca asa sunt eu, caut noduri in papura.
Am mai spus de cateva ori ca imi place CSI-ul. Si, dupa un milion de episoade vazute, ma uit la stirile noastre, unde un reporter frenetic transmitea un material de la un bar/club unde se trasesera focuri de arma (ceva pistol cu gaz). Reporterul tinea in mana doua cartuse si spunea despre ele ca sunt doua dintre cele cateva gloante trase in incident. Unu la mana, din cate ma pricep eu, cartusele alea nu erau folosite. Si doi, daca intr-adevar ar fi fost asa, nu ar fi trebuit sa fie "evidence?" Adica le-ar fi luat criminalistii, ar fi prelevat amprente si chestii dintr-astea. Dar nu sunt nici criminalist, nici reporter, sa ma bag in treaba lor. Nu stiu ce imi vine sa tot comentez atata! Mai bine merg sa sterg praful.

Deprimant

Mai e o saptamana pana la Craciun si, normal, ploua. Mocaneste, bacovian, cum vreti sa-i spuneti. Prostesc incet pe vremea asta, ca nu am bani de numarat, iar copii inca nu-mi trebuie.
Imi umplu timpul liber cum pot, dar nu ma simt satisfacut. Am discutii tampite cu prietenii (apropos de asta, acum unii ma injura ca de ce nu am votat, iar altii, pe care i-am mintit si am spus ca am fost, ma injura ca de ce am fost... Poveste lunga si stupida, senseless anyway). Citesc, dar nu-mi pica bine. Ma mai uit aiurea la TV si ma enervez din tampeniile vazute si auzite acolo.
Dau vina pe timpul de afara, dar cred ca mai sunt si alti factori implicati. Nu conteaza, maine imi revin.

Tematica

Am scos de la naftalina micul brad artificial pe care-l folosesc din ratiuni ecologice, financiare si de spatiu (adica lipsa lui). Am gasit si accesoriile, beculete, globuri & beteala, si mi-am adus aminte de Craciunurile de mai demult, din copilarie, la care multe dintre globuri au fost martore. Mai putin cele sparte accidental. Si, brusc, m-a (re)strafulgerat o intrebare: de ce sunt oameni care cumpara in fiecare an globuri si beteala? Adica nu sunt ca mine si ca altii pe care ii stiu, care inlocuiesc doar "pierderile"? Insa am aflat si raspunsul, care, sincer, nu mi-ar fi trecut prin cap. Pai cumpara anual globurile care sunt trendy! Exista un brad-fashion, care se schimba de la an la an. De exemplu, anul asta se poarta globuri albe in combinatie cu violet, argintiu sau roz.
Asta a fost momentul in care am admis ca sunt conservator in unele privinte. Deoarece, daca s-a ajuns aici, nu mai este mult pana cand Mos Craciun va fi obligat de tendintele modei sa-si schimbe traditionalele haine rosu/alb.
Urmand aceeasi linie de gandire in perspectiva, va dati seama ca "ouale rosii de Paste" va deveni doar o expresie perimata, iar traditionalul snur de martisor, in aceeasi nefericita combinatie de alb si rosu, este condamnat din start.
Prefer sa raman la bradul meu demodat cu globurile sale out-of-trend si sa astept cu nerabdare cum prietenii mei cu tendinte metrosexuale se vor uita chioras la el si-mi vor spune compatimitor/ironic "mai, e frumos bradul tau..."

Iar gramatica

...si zice Stolojan raspicat ca nu mai are nimic de adaugat in plus. Si repeta propozitia. Si ma gandesc ca tot eu sunt de vina ca nu sunt economist, ca poate mecanismele alea financiare si calculele complicate iti permit sa adaugi ceva si in minus, nu doar in plus.

Despre hobby-uri

Da, fiecare are macar cate unul, indiferent daca acesta este shoppingul sau descifrarea tainelor mecanicii cuantice, sau colectionarea a te miri ce. Exista hobby-uri costisitoare si hobby-uri aproape gratuite. Apoi, sunt cele care necesita vreun spatiu sau vreun echipament special, cele accesibile oricui si oriunde etc. Clasificarea lor este, dupa cum vedeti, mai dificila decat pare la prima vedere.
Clasa noastra politica, asta noua, are ca hobby luarea la misto a analistilor politici. Ca ceea ce se intampla post-alegeri nu cred ca a fost prevazut de niciunul. Mi-i inchipui pe noii nostri alesi stand la o cafea si o tigara, chicotind si vorbind intre ei, ca niste elevi in ultima banca, pregatind vreo noua "minunatie": "Hai, mai, sa facem asta, pariu ca nu se asteapta nimeni!"
Mie imi place sa citesc si sa desenez. Prima activitate a devenit tot mai costisitoare (nu iau in calcul bibliotecile, nici ebookurile), si e cronofaga, dar reusesc sa ma mentin. A doua e o modalitate de relaxare, echivalentul mazgalelilor facute in scoala pe ultimele pagini ale caietului, poate la un nivel ceva mai ridicat.
Dar voi, ce faceti cand nu faceti nimic?

PS

A aparut brosura intitulata "Esti cool si daca vorbesti corect". In primul rand, ma bucur, deoarece inseamna ca sunt cool. Si asta e ceva in zilele noastre, nu? In al doilea rand, ma abtin sa comentez acum, astept sa treaca putin timpul, sa vedem impactul si reactiile.

De tinut cont de viitor 2

Sunt de acord ca sistemul de invatamant este la pamant. Si pentru cei din banci, si pentru cei de la catedra. Insa impactul negativ mai mare il resimt copiii, "viitorul tarii", nu? Programa este prea incarcata, insa se iau masuri. Nu se mai dau teme pentru vacanta, nu se mai dau teze vineri si luni, daca bine tin minte, etc. Pe vremurile cand erau ore de la 7 la 15 si cand se mergea la scoala si sambata nu spunea nimeni nimic... Copiii sunt copii, si daca ar merge la scoala trei zile pe saptamana, doua ore zilnic, tot s-ar gasi cativa sa se planga ca e cam mult.
Iar despre inteligenta fiecaruia, acum exista posibilitatea ca fiecare sa invete printre cei de nivel apropiat, sunt clase pentru supradotati, pentru cei mai lenti in gandire etc. "Pe vremea mea" (am ajuns sa folosesc expresia asta...oh my god!) toti erau bagati in aceeasi oala, iar diferentierea se facea pe baza notelor. Bineinteles ca era problema aia cu interzicerea depasirii unui anumit numar de corigenti, insa cei slabi erau trecuti cu media 5, iar media asta insemna ceva pe atunci. Nimeni nu il vedea pe respectivul dand mai tarziu admitere la facultate, de exemplu. Pe cand acum...
Si, probabil exagerand putin, dar numai putin, vorbin din punct de vedere psihologic, daca la 14 ani, cand primesti buletin si esti considerat capabil sa iei anumite decizii de unul singur, nu poti interpreta un text la prima vedere (text de dificultate medie, nicidecum vreun fragment filosofic plin de cuvinte "din DEX"), e putin probabil sa ajungi sa o mai faci vreodata, fara un eventual efort considerabil si fara vointa proprie. Chestie de etape de dezvoltare, e ca si cu vorbitul, daca nu inveti sa vorbesti cand trebuie, devine tot mai greu pe masura trecerii timpului.
In plus, ajungi la liceu, unde se presupune ca ai un bagaj minim de cunostinte din generala (pe care nu il ai), apoi, deoarece sistemul permite, ajungi la facultate, unde se presupune ca ai bagajul minim de cunostinte din liceu (pe care nu il ai), apoi ajungi in societate absolvent de facultate, cu oameni care au cerinte pe care nu le poti indeplini...etc. Si uite asa treci prin toate etapele invatamantului si ajungi sa nu stii nimic si sa dai vina exclusiv pe sistem, cand o parte din vina iti apartine clar tie.
Evident, cine vrea sa invete o poate face pe propria-i piele, insa numarul acestora este mic, si nu stiu daca nu cumva si in scadere. Deoarece exista riscul de a ajunge toba de carte, hranit spiritual, dar muritor de foame. Poate sunt pesimist, si, dupa cum spuneam, poate exagerez. Insa, obiectiv de data asta, lucrurile nu sunt ok.

Decenta masurata in bancnote

Salariu decent, pensie decenta, alocatie decenta, bani decenti. Ce naiba mai este si tampenia asta total subiectiva? "Cam la ce salariu v-ati gandit?" "Pai, unul decent...". OK, pentru mine decent inseamna sa nu renunt la cele trei cine saptamanale la restaurant, la caviarul de duminica, de obicei comandat prin vreo locatie dintr-o statiune de vacanta din tara sau de pe-aproape, sa imi pot plati fara probleme ratele la al doilea BMW si la apartamentul nou, si sa pot pune si ceva deoparte, pentru vremuri grele, ca uite, ne-a lovit criza si cine stie ce urmeaza. Plus ca vreau anul viitor si un copil, si astia sunt mari consumatori financiari.
Ma angajati?
Aaa, nu imi dati decat 1000 RON? Fara bonuri de masa ? Hai ca-s buni si astia pe moment....

De tinut cont pe viitor

53,5% dintre elevii de clasa a VIII-a sunt semianalfabeti, mai exact stiu citi, dar nu inteleg informatia citita. Peste cativa ani, daca voi continua cu blogul, va trebui sa scriu folosind doar propozitii simple si bogat ilustrate. Cu poze. Multe.
Pe de alta parte, nu cred ca sunt pe targetul respectiv, dar o masura de siguranta nu ar strica, nu?

Altele decat politici

A mai aparut o reclama proasta, as spune, cu Piersic al senior. L-am vazut acum vreo luna intr-o piesa si a jucat asa cum trebuie, nimic de reprosat, ba dimpotriva. De ce considera ca trebuie sa faca endorsement pentru tot felul de produse, numai el stie.
Am fost pe la banca sa imi platesc si eu o rata (ce, credeati ca nu am credit? trebuie sa fiu si eu in rand cu lumea, nu?). De data asta, mergand dupa ce bausem cafea, am observat lipit pe intrare un "actibild" cu un simbol care imi atragea atentia ca nu am voie sa intru inarmat in banca. Damn, si nu l-am vazut decat acum:))). Pai eu, fara AK-ul din dotare, ma simt dezbracat! (mai, glumesc, nu intrati la idei!!!). Si, dezvoltand putin ideea intr-o directie mai laterala, la banca unde merg eu este un nene security pensionar, sau in prag de pensionare, aratand corespunzator pentru varsta lui - chelie, burtica, tremur usor al membrelor superioare - si pe care il vad facand orice, mai putin oprind un potential infractor. Ori o fi vreun maestru din ala din filmele Hong Kong din anii '70, care a ajuns la nivelul in care nu se mai antreneaza decat pe plan spiritual? Si sarind, ca de obicei, la o alta idee, ajungem la politie si jandarmerie. Nu comentez nici activitatea, nici aspectul fizic. Ca in toate domeniile, sunt oameni care isi fac treaba bine si sunt care nu prea reusesc. Ideea este ca macar uniforma sa inspire respect si sa fie purtata cu prestanta. Pentru ca, asa cum un medic care ar purta un halat murdar nu mi-ar inspira prea multa incredere, nu am incredere nici intr-un politist sau jandarm care isi poarta chipiul/cascheta dat/a cu nonsalanta pe ceafa, sau intr-o parte, in stil ciobanesc sau basca de maistru de uzina. Mai lipseste sa-l vad pe vreunul ca-si intoarce cozorocul la spate, ca asa se poarta acum. Macar sa salveze aparentele, la naiba. Plus ca, din cate imi aduc aminte, in armata (aham, sunt un fraier cu stagiul militar satisfacut) aveam niste reguli foarte stricte in privinta tinutei, inclusiv in privinta beretei, care trebuia purtata la unghiul si ditantele specificate in regulament. Dar asta a fost cam demult.
Hai ca mi-am facut norma, vorbim mai tarziu.

Sinceritate

Sunt chestii pe care, oricat de destept ma cred sau sunt cosiderat, nu le inteleg. Sau nu in totalitate. Sau nu vreau sa le inteleg. Sau nu pot fi intelese de noi astia, muritorii de rand. Ultimul exemplu pe tema este chestia asta post-electorala. Sa fie clar, nu ma pricep la politica mai mult decat as spune ca e necesar, am notiunile de baza si mai comentez si eu din cand in cand, sa mai dau vina si pe altii, nu doar pe mine:). Trecand peste asta, nu inteleg cum s-a ajuns, de la mesajele, unele de-a dreptul disperate, din 30 noiembrie, care indemnau populatia sa mearga sa voteze deoarece se preconiza o victorie a PSD-ului care trebuia evitata neaparat, la situatia in care PSD negociaza cu PDL, eternul inamic, si fac imparteala ministerelor si a functiilor. Pai atunci probabil ca aveam dreptate cand spuneam de ce nu merg oamenii la vot. Ca nu are sens, oricum nu se rezolva nimic. Ma uitam aseara la propunerile pentru ministere si erau multe nume care trecusera deja prin functiile respective. Ma gandesc ca au plecat, de bunavoie sau siliti de cineva, din anumite motive. De ce sa repui in functie un fost ministru pe care anterior l-ai indepartat deoarece nu isi facea treaba? Hai sa ii mai dam o sansa? Poate a mai invatat ceva intre timp? Sau a invatat cum trebuie sa se miste? In plus, la multe nume vehiculate, primele cuvinte care imi veneau in minte prin asociere libera erau afaceri murdare, DNA, bani, terenuri....
Pe langa toate astea, tara resimte criza (unii zic ca nu prea, ma rog, isi permit), grevele si manifestatiile au fost doar amanate, nu s-a renuntat la ele, a mai aparut si revolta generata de taxa auto, datorita unei omisiuni din textul ordonantei, din cauza careia triplarea a intrat in vigoare de ieri, si nu din 15 decembrie, cum se anuntase...
Guvernul isi permite sa dea o ordonanta de urgenta pentru un eveniment (atribuirea de frecvente pentru televiziunea digitala, daca am retinut corect) care va avea loc in 2012 (!!!) - suna ciudat? pentru ca este!
Si isi permite sa anunte o gaura bugetara de 800 milioane de euro, in acelasi timp cu plata a 1.200.000 euro, reprezentand taxa TVA pentru zaharul trimis gratis de UE. Da, acelasi zahar care a fost distribuit in unele locuri ca cadou preelectoral din partea unor partide.
Si amana cu un an cresterea pensiilor, pe exact acelasi principiu pe care il tin minte de acum cativa ani, cand mama, in pensie fiind, imi spunea cu un zambet ca iar i s-a marit pensia, dar numai pe hartie, ca nu sunt bani.
Si, pe langa autostrazi suspendate, a trecut si la casele suspendate, ca nu stiu cum altfel poti numi o casa care a fost retrocedata, insa fara terenul pe care este construita.
Si lista continua... Hai ca mai stiti si voi din astea.
Ce sa mai zic? Sarbatori fericite, ca umor, chiar daca e negru, vad ca are toata lumea.

Cu mintea in cu totul alte parti

Pai da, ca in perioada asta lupta dintre lumea reala si cea virtuala a fost castigata detasat de prima. Si nu vreau sa va pictisesc cu probleme din astea banale, dar care trebuie rezolvate. Nu sunt in stare sa scriu nici macar vreun comentariu, cu toate ca am incercat, dar m-am lasat pagubas, ca rezultatul era jalnic si mult sub posibilitati. Asadar astept momente mai prielnice, care sper sa apara repede.
Hmmm...uite cum scriu despre cum nu vreau sa scriu...

Nu

Nu, mosu' nu mi-a adus nimic, ca toata lumea asta intreaba acum. Nu mi-a adus nici macar o nuielusa, asadar va dati seama cat de rau am putut fi...

Functional vs. estetic

Pentru mine, functionalul a primat in marea majoritate a cazurilor in fata aspectului estetic. (Paranteza: se foloseste si expresia "mica minoritate"?). Poate pentru ca sunt de sex M, poate din alte motive. Ideea este ca nu pot intelege de ce o gluga de la o geaca de toamna/iarna ar fi prevazuta longitudinal cu un fermoar splendid care, evident, o imparte in doua jumatati perfecte. O fi pentru zilele in care precipitatiile nu cad vertical, ci din lateral? Sau pentru un flux crescut de adrenalina cand te plimbi in spatii deschise in timpul unei furtuni cu descarcari electrice? Nu stiu, damn it...
Din categoria ciudatenii as mai mentiona un club de noapte denumit Cleopatra caruia ii troneaza in fata usii, de o parte si de alta, cate o frumoasa statuie care il reprezinta pe Buddha.
Sau, ca tot e luna cadourilor, o papusa "battery operated", care sta pe burta, cu fata sprijinita in palme si balanganind din picioare in timp ce reda obsedant cuvantul "daddy"(?!). Astept cu nerabdare varianta upgradata care sa spuna "who's your daddy":)))

Definitie

Din DEX citire: biblioteca - 1. dulap sau mobila speciala cu rafturi de tinut carti.
Acum uitati-va in pliante si spoturi publicitare, unde sub denumirea de biblioteca apar niste rafturi, intr-adevar, pe care stau o vaza, trei lumanari, o rama pentru poze si, daca spatiul permite, un televizor. Si mai rau, uitati-va in casele celor care au urmat exact instructiunile din pliant ("imagine cu titlu de prezentare":))) si au biblioteci pe tot peretele, decorate cum va spuneam.
Pe de alta parte, se cumpara ziare care au incluse saptamanal si cate o carte. Se cumpara masiv, editiile respective se epuizeaza rapid. Foarte bine, daca respectivele carti vor fi si citite, nu asezate frumos in biblioteca (in sfarsit!) ca un alt element decorativ. Coperti frumoase, una langa alta...estetica adevarata, ce mai.

De neevitat: 1 Decembrie si votul

V-ati pus vreodata intrebarea cum ar arata ziua nationala fara omorul si cozile pentru mici, fasole, sarmale, vin, bere, tuica si alte oportunitati gratuite? Nici macar nu sunt impotriva acestor tratatii, putem simplifica spunand ca, de ziua ei, tara face cinste. E vorba de disperarea oamenilor de a prinde si ei ceva, orice, oricat, dar gratis. Chiar daca, judecand dupa hainele unora, nu sunt muritori de foame. O fi ceva genetic, traditional, o chestie culturala specifica romanilor, nu stiu. Dar asa se strica toata imaginea unei sarbatori nationale.
Trecem la votare. Obiectiv, dupa cum am vazut, intelectualii stau si comenteaza, in timp ce taranii si clasa muncitoare merg si voteaza. Apoi, intelectualii comenteaza si mai aprig, din cauza rezultatelor. Poate ca daca intelectualii ar merge si ei la vot, rezultatul ar fi altul, mai aproape de cel dorit, nu?
Subiectiv, nu am mers la vot deoarece, in ciuda uninominalului, nu am avut de ales decat intre nume cunoscute, dar asociate cu diverse "afaceri", si nume de care nu mai auzisem pana acum. Si nu mai vreau sa aleg raul cel mai mic. Ca la noi, asa merge. Cineva spunea ca raul cel mai mic e cel mai mare bine posibil. Se poate, dar nu sunt multumit. In final a reiesit, cum ma asteptam, ca s-a votat exact ca si data trecuta, pe principiul "du-te si voteaza ca sa nu iasa PSD invingator". Proasta motivatie. Cu PSD a fost rau, cu PDL a fost rau, cu oricine ar fi fost rau, nu din cauza initialelor partidelor, ci a oamenilor care le formeaza. La noi, sa intri in politica inseamna sa incepi o noua afacere. Eu nu ma pricep la afaceri, asa ca ii las pe altii sa se ocupe de asta.
Veti spune de votul alb, care inseamna implicit o forma de exprimare a nemultumirii. Si neprezentarea la vot inseamna tot aia, lipsa optiunilor sau neintelegerea acestora.
Subiectul merita dezbatut intr-un spatiu mai generos, poate revin dupa cateva zile. Pe moment este suficient.