sâmbătă, 6 septembrie 2008

Raport saptamanal

Buline rosii primesc: showul cu caini politisti si de frontiera, cu un minus la organizare, insa cu un mare plus pentru caini si conductorii lor; seria de 11 episoade "Planet Earth" de la BBC citire (nu, Adi, nu la TV:))), imaginile sunt superbe; vremea faina, care nu ne lasa sa realizam ca se apropie toamna (decat dimineata devreme, dar se incalzeste repede).
Buline negre primesc, pe langa "the usuall ones", tendinta de a transforma orasul intr-o piata auto imensa (poate ati observat si voi, de vreo doua saptamani parcarile si in general cam orice loc unde-ti poti lasa masina s-au umplut cu vehicule de vanzare. Se poate ca fenomenul sa fie mai vechi si sa nu imi fi atras atentia, insa acum cobor in fata blocului si pot alege dintre vreo 7-8 masini, pe langa cele parcate pur si simplu). Bulina neagra si pentru cel care azi isi spala cu nonsalanta - si cu detergent - covorul in Cris, langa Primarie. E clar ca sunt mult mai multi, eu pe asta l-am vazut.
La categoria "nu stiu ce sa zic" intra o fetita de vreo cinci, hai sase ani maxim, care strangea sub bratul stang papusa ei preferata, in timp ce cu mana dreapta se chinuia sa faca o poza cu telefonul mobil Pasajului. Comentariile va apartin.
Si asa, ca o chestie, un studiu zice ca circa un sfert din prescolarii nostri sufera de diverse boli si maladii (tulburari de vedere, de vorbire, deformari ale coloanei vertebrale, anemii, rahitism etc). Majoritatea acestor boli isi pot avea originea in ceea ce eu as numi sedentarism, cu toate ca a numi prescolarii sedentari pare cam paradoxal. Dar...calculatorul si TV-ul isi fac simtita prezenta. Nemaivorbind de faptul ca la scoala li se cere sa faca referate pe care sa le caute pe net. E trist ca, spre deosebire de ce imi aduc eu aminte, probabil ca bibliografia lor e plina de www.nu stiu ce, in loc de numele unui autor urmat de titlul unei carti. Si, daca tot am ajuns aici, intraznesc sa contrazic o doamna care era foarte entuziasmata deoarece apar tot mai multe audiobookuri. Pentru mine, cartea ramane carte, si deja celebrul miros de cerneala si fosnetul paginii intoarse cu nerabdare la ore tarzii din noapte nu vor putea fi inlocuite de nicio varianta audio, nici de vreo ecranizare celebra cu un milion de nominalizari la o suta de premii. Dar despre asta, intr-un post viitor.

Niciun comentariu: