Am început să caut un nou job, între timp rezolvând încet şi sigur ceea ce s-ar numi "predarea-primirea" vechiului loc de muncă. Cu accent pe predare, că de primit nu prea are cine şi îşi împart colegii toate chestiile de care aveam eu grijă. Aşa că, printre piesele de pe "Interzis"-ul lui Andrieş, glumiţe dulci-amărui de despărţire şi urări de noroc tipizate, dar sincere (cred), am început să dau iar nas în nas cu exemplare ce merită menţionate fie şi doar pentru a alcătui o rubrică de genul "aşa nu". Exemplarul de azi este genul piţipoancă intelectuală, populară după vorbă, urbană după guma mestecată cu gura uşor întredeschisă (stil sexi, probabil), urban-manelistă după îmbrăcăminte, şi intelectuală deoarece a făcut simultan două facultăţi, cu profile absolut diferite, facultăţi situate în două localităţi aflate la circa 400 km distanţă (deci simultan, da?), iar acum este masterandă la o specializare ce nu are nimic în comun cu facultăţile terminate (trebuie să menţionez că nici specializările facultăţilor, nici cea a masterului, nu "puşcă" cu ceea ce se cere pentru postul la care aplicam). Bineînţeles, masterul şi-l face într-o localitate cu puternică tradiţie universitară, localitate denumită Dealu' din Vale sau ceva de genu'. Eu - o facultate, ea - două. Eu - fără master, că nu l-am putut face pentru a aprofunda specializarea aleasă, şi nu vreau să termin arhitectura, de exemplu, şi să fac masterul în psihologia creşterii copilului, doar de dragul unui master. Ea - acum îl face. Eu - cu tramvaiu', ea - maşină proprietate personală. Eu ceva mai în vârstă decât ea. Ea - decolteu mişto. Şi fund mişto, sau aşa părea. Eu - încă două minusuri.
Aştept rezultatele interviului. Între timp, mai caut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu