joi, 14 februarie 2008
Modificari mici mici
La sugestia unui prieten, am schimbat putin aspectul vizual al blogului, dar continutul va ramane evident acelasi. A trebuit sa fac o fapta buna azi, daca tot vorbeam de ele, asa ca i-am facut pe plac, dar il anunt oficial pe aceasta cale ca ramane dator, macar cu o bere, ceva...
din ciclul " din strafundul cortexului"
Azi am citit o chestie care poate nici macar nu este atat de profunda pe cat mi s-a parut la prima vedere, dar, oricum, simt impulsul de a o impartasi cu voi. Ea suna cam asa (citat din memorie): "Este o diferenta intre a nu face fapte rele si a face fapte bune". Mie mi-a placut.
miercuri, 13 februarie 2008
Prostii dintr-o zi de 13
Cifra magica, cu super ghinion, super noroc sau complet neutra. Mie pur si simplu imi place 13, si-atat. In aceasta zi am facut urmatoarele observatii (si sunt de-abia la jumatatea zilei...): s-a inmultit uimitor numarul masinilor parcate direct, dar direct! pe trecerile de pietoni, precum si, probabil proportional, numarul soferilor care ma claxoneaza in timp ce trec linistit (?!) pe culoarea verde a semaforului. Lor le cer scuze ca nu ii las sa circule linistiti, fara sa ii oblig sa incetineasca pentru ca sa reusesc si eu sa traversez pe partea cealalta...unde, intamplator, chiar am treaba. Am sa incep sa ii filmez cu mobilul, o sa am material cel putin cat pentru un film educativ pe teme rutiere pentru clasele I-IV in doar cateva zile. Am mai observat ca azi (poate de-aia ca e 13 si sunt totusi mai atent decat de obicei...cine stie...) ma deranjeaza in mod deosebit utilizarea abuziva a virgulelor aruncate cu nonsalanta intre subiect si predicat, a cratimelor (pentru cei de la profil real, liniuta de despartire...nu strigati, si eu am terminat realul!) care au prins obiceiul de a se vara exact in spatiile in care NU este nevoie de ele si, nu in ultimul rand, haosul creat acum ceva vreme de (re)introducerea folosirii celebrului "â", haos care continua nestingherit, luand amploare. Limba gramatica este grea, clar. De aici si hotararea mea de a fi tolerant cu saracele subtitrari, ca, dupa parerea mea, pana nu stapanesti limba materna, care o fi aia, la un nivel hai sa zic acceptabil, nu are sens sa te dai rotund ca stii si limbi straine. Si doua mentiuni: am vazut un blog pe care cineva facea mare caz de articolele scrise fara a utiliza diacritice. OK, "îi fac pe plac respectivului şi utilizez şi diacritice, doar pentru a demonstra că aş putea face asta; însă, din cauza faptului că, deocamdată, la navigarea pe net este folosită preponderent limba engleză, pur şi simplu nu am chef să tot dau clickuri pe butonaşul ăla "EN/RO" şi prefer să scriu aşa, până în momentul când voi reuşi performanţa de a scrie un text care va fi total de neînţeles în lipsa diacriticelor atât de dragi unora." Gata cu asta, a doua mentiune este o faza draguta observata intr-un film oarecare, evident american, in care traducatorul-da, tot despre asta e vorba:)-a avut neplacuta surpriza de a auzi din gura unui personaj cuvantul "Touche", care, fiind frantuzesc, a fost lasat netradus, clar. Nu e mare chestie, pur si simplu m-a amuzat, eram si bine dispus. Aaa, pentru carcotasi, stiu ca "e"-ul din "touche" este accentuat...dar nu folosesc diacritice:)))
luni, 11 februarie 2008
studii+job = paralelism
Cati dintre voi, cei din lumea inconjuratoare, sunteti in situatia de a lucra intr-un domeniu care nu are absolut nicio legatura cu studiile pe care le-ati terminat? O statistica, irelevanta din cauza numarului mic de persoane implicate, respectiv cam toate cunostintele si toti prietenii mei, imi indica faptul ca in situatia asta se afla cam 75%, procentaj care ma cam sperie. De mentionat ca sunt in exact aceeasi situatie :))). Ce ma "roade" pe mine sunt cauzele fenomenului, conjuncturile care au dus la acest rezultat. Povestea mea o stiu, astept si "scuza" voastra. Din simpla curiozitate, evident, si fara a cere detalii intime, sa zic asa, insa as vrea sa vad daca aceasta situatie are la baza un mecanism comun, sau se datoreaza pur si simplu derivei pe "valurile vietii" .
joi, 7 februarie 2008
engleza, bat-o vina
Nu contest dificultatea traducerilor facute in general sub presiunea deadline-urilor, dupa cum nu contest si existenta unor buni traducatori. In schimb devine ingrijorator cand traduceri "ciudate " incep sa apara pe, de exemplu, Discovery, unde aseara am "prins" traducerea cuvantului "barn" (hambar, sopron) prin cuvantul "baie" (??!), mai nasol fiind ca imaginile aratau interiorul unui hambar, cu paie, furci etc. , precum si a expresiei "domestic violence" prin " violenta sexuala", diferenta fiind considerabila, nu poti compara palmele trase nevestei cu un viol... Insa apoi am realizat o chestie: am observat existenta mai multor bloguri dedicate problemei traducerilor nefericite, cu o multime de posturi care semnaleaza situatii de genul celei descrise mai sus. E OK, iti mai reversi nervii, insa daca eu consider ca stiu limba engleza la un nivel care imi permite vizionarea unui film fara a avea nevoie de traducere, de ce imi mai bat capul cu calitatea ei ? Am ajuns sa observ doar latura amuzanta a fenomenului, e mult mai relaxant...
duminică, 3 februarie 2008
revin in forta
Mi-a trecut depresia, am ajuns in faza furiei. Sa va spun si de ce...Probabil fiind intr-o stare sufleteasca mai sensibila (incepe astenia de primavara ?), am luat decizia de "a lupta contra pirateriei", si am cumparat un film si un joc. Constiinta fiindu-mi impacata, iar eu mandru ca sunt un membru onorabil al societatii, ajung acasa si vreau sa ma uit la film, care insa nu merge...nici pe PC, nici pe playerul care este destul de bunicel...OK, o sa merg sa incerc sa il schimb, pana una-alta am cu ce sa ma joc... Asta cred eu, deoarece la instalarea jocului mi se cere, evident, serialul, care, surpriza! Nu-i! Ma uit pe CD, pe carcasa, pe carticica dinauntrul cutiutei...Nu e. Merg inapoi la magazin, unde mi se spune ca da, s-a mai intamplat...pot sa inlocuiesc CD-ul cu un alt joc daca vreau, ca ala pe care-l luasem era singurul existent in stoc... Asta si fac, dar, din curiozitate, ajuns acasa, caut jocul pe net si il downloadez, si il instalez, si merge... la un cost evident mai mic decat cel cumparat. Si uite asa ajung sa fiu furios si sa am dileme morale...si asta intr-o zi de duminica... Ma abtin sa trag concluzii.
astazi sunt putin deprimat...
...si asta deoarece am fost sa platesc intretinerea. Da, nimic nou, insa nu m-a deprimat suma pe care o aveam de platit, ci cele doua doamne in varsta din fata mea, care nu intelegeau de ce au de platit o suma relativ mare, cu toate ca inchisesera toate repartitoarele de caldura, cu exceptia unuia singur... I mean, mi s-a parut...ciudat, sa zic asa, ca in Romania europeana a secolului XXI sa trebuiasca sa tremuri iarna de frig in propria locuinta, din motive financiare. Da, stiu si ca subiectul e discutat de mult, stiu si ca "sistemul e de vina" etc., dar chestia asta vazuta "live" a avut asupra mea un alt impact decat un articol de ziar sau o stire televizata. M-a facut sa ma intreb-inca o data- daca asta e viitorul care ma asteapta-desi mai am pana la pensie-si de ce continui sa fiu idealist si visator (sau fraier, in opinia unora) si sa sustin ca te poti descurca onorabil si aici, pe plaiurile natale. Pentru ca, daca fac un bilant al "romanilor fericiti" pe care ii cunosc personal, acestia fie au fost sau inca sunt in strainatate, fie sunt aici ocupandu-se cu chestii care ar putea fi numite "la limita legalitatii". Totul e sa gasesti portita care iti permite sa faci anumite lucruri profitabile, altfel nu ai nicio sansa. Asta este principiul de aur...Hmmm...Astept opinii...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)