Am trecut de 1 aprilie fara evenimente deosebite. Nefiind microbist, nu m-am uitat nici la meciul asta, ce mi-a placut insa la un comentariu despre el, auzit intamplator, a fost ceva cu sansele matematice pe care le aveam si pe care le-am distrus. Normal, matematica e grea.
Am revazut Idiocracy si nu am inteles de ce actiunea filmului e plasata in 2505. Sunt faze pe care le-am vazut deja in viata reala, ha ha ha...
A vazut la ceva emisiune de stiinta cum a aparut deja un nou tip de ecran TV, care rupe tot, de la LCD la plasma. Nu mai strangeti bani pentru plasma aia de un milion de inchi diagonala, la anu' s-ar putea sa regretati.
Un prieten intalnit intamplator pe strada m-a intebat ce mai stiu de o cunostinta comuna, de care in ultimul timp "nu a mai dat nici pe messenger". Asta e acum ultimul criteriu, oare? Bai, nu intra pe mess, oare s-a intamplat ceva? Vizitele, intalnirile, hai fie si telefoanele au decazut intr-atat? Si daca eu nici macar nu folosesc mess-ul inseamna ca nu am viata sociala, ca sunt depasit tehnologic sau ambele? Sau chiar mai mult decat atat? Voi fi stigmatizat de societate?
Am mai avut o discutie, in care deplangeam faptul ca niciunul dintre prietenii din "gasca" nu a castigat la loto. Bine, suntem in faza in care vrem "macar patru numere...". Apoi am inceput sa ne contrazicem in privinta teoriei conform careia, daca am castiga, ar trebui sa plecam din tara. De ce? Nu pentru ca dincolo ar fi mai bine, ci pentru ca aici am pati lucruri groaznice, am fi urmariti, vanati, santajati, furati sau chiar mai rau. Eu am zis ca as ramane...