Vorbeam cu un prieten care si-a facut si el blog relativ recent, intr-un moment in care era inspirat si simtea nevoia sa isi impartaseasca intelepciunea cu cine s-o nimeri sa ii citeasca postarea (postarile). Intre timp, muza i-a intrat in concediu si nu a mai scris nimic. Fara a intra in detalii, am ajuns la urmatoarea intrebare de extrema importanta: daca ai blog, cum e mai indicat sa procedezi, sa scrii pe el cat de des posibil, chiar daca mai scrii si tampenii (aici eu am fost exemplul), sau sa scrii doar cand ai cu adevarat ceva de spus (ma rog, cand crezi tu asta - aici el era exemplul). Eu recunosc ca de multe ori scriu din plictiseala, ori asa, just to have some fun, fara a avea pretentia ca postarile ar avea vreo valoare. Insa e un blog personal, cu gandurile mele. Pot avea o idee extraordinara sau o experienta care merita cu adevarat povestita de cateva ori pe an, nu zilnic. In schimb, tampeniile au un flux continuu, noroc ca mai si dorm:))).
La modul serios, pentru cate o postare lunara nu as folosi blogul, ci alte metode. Dar asta sunt eu. Voi ce spuneti?
4 comentarii:
Fiind un blog personal, mi s-ar părea normal să scrii cât ai chef de des. Mai ales că te loveşti zilnic de cel puţin un lucru "marcant" pe care simţi nevoia să-l comentezi, sau să-l povesteşi şi aşa mai departe. Lumea nu-i deloc seacă, este o sursă de inspiraţie inepuizabilă. Ca un test, deschide televizorul, lasă-l pe ce canal vrei tu şi să vezi că nu te mai poţi opri din comentat în mintea-ţi. :))
Dacă e un blog de specialitate... măi, şi aşa consider că e normal să scrii zilnic, sau cât mai des posibil. Mai ales că nimic nu este simplu, totul e destul de complex, cu diferite ramuri, şi ai cam avea despre ce să scrii. Iar domeniile, vrând, nevrând, au legătură, sau legături, între ele.
Nu se pune problema "N-am nimic de transmis lumii". Oamenii sunt interesanţi, indiferent de cât de proşti, inculţi, deştepţi, culţi sunt. Cum zicea şi bietul Pleşu cât se uita la emisiunea Laurei Andreşan (cred că la aia se uita) "Domnule, a fost incredibil, timp de o oră/jumătate de oră/sau cât a zis dumnealui am avut ocazia de a privi neantul. Pur şi simplu, incredibil!" :))
Singura problemă este dacă vrei sau nu să le faci publice (ideile), chiar şi sub anonimat.
Cât despre tâmpenii, că-s ale tale, ale mele, ale lui X sau Y, sunt relaxante. Şi tare am impresia că astea-s mult mai citite decât lucrurile interesante. Asta spune multe despre publicul nostru. (să ştii că nu am fost deloc sarcastică) Fie este unul incapabil de a judeca, sau mai reduşi, fie sunt studenţi la facultăţi de filosofie, sau care se vor filosofice (ex. eu) ce caută 5 minute de relaxare, fie un public ce preferă să consulte o carte de specialitate, sau un specialist, sau etc., în privinţa unei probleme, decât să citească un blog (iar, exemplu mă poţi lua pe mine - nu caut să-mi îmbogăţesc cultura cu ajutorul blogurilor, şi nici nu indic nimănui) care, vorba aia, îl poate scrie oricine şi poate adauga sau şterge orice!
Însă, sincer, nu le-aş numi tâmpenii, le-aş numi nimicuri - iar pentru mine are o conotaţie pozitivă termenul ăsta, iar asta pentru că nu am găsit acel CEVA, sau acele CEVAURI. :)
Eu te-ncurajez să tot scrii, inclusiv pe amicul a cărui muză a plecat în concediu. :)
Multumesc, la fel gandesc si eu.
revin si eu dupa o pauza de vreo 20 zile de blogareala.
a fost... o pauza pur si simplu pentru ca nu am avut chef, inspiratie, pofta sa scriu. am intrat de cateva ori, dar de oboseala sau alte motive, pur si simplu nu mi se legau cuvintele sa exprim ce aveam in cap.
nu spun ca trebuie sa aiba sens intotdeauna ceea ce scriu, o logica de neclintit sau sa atraga 'publicul', dar faptul ca nu am reusit sa transmit ceea ce aveam in cap, m-a convins ca am nevoie de o pauza.
subiecte as avea cat e ziua de lunga, problema e ca ziua e prea lunga, si la lucru mi-e restrictionat blogger-ul :-D iar acasa, sa-mi fie cu iertare dar parca nu mi-as mai petrece timpul la calculator dupa cele 8-10 de peste zi.
in fine, fiecare isi foloseste blog-ul cum crede de cuviinta, si o fi avand el statutul de "jurnal" dar nu cred ca e nevoie sa fim chiar asa de stricti.
@adi
Multumesc si pentru raspunsul tau. Ai si tu dreptate, si sa stii ca nu faceam aluzii la blogul tau, m-am obisnuit cu ritmul de "nimic doua saptamani/trei articole pe zi" pe care il ai:)
Trimiteți un comentariu