luni, 9 martie 2009

Nostalgic

Un eveniment aparent nesemnificativ a reusit sa declanseze o amintire, urmata de alta, si de alta... Asa ca am ajuns sa rememorez o gramada de patanii si o multime de prieteni implicati in aceste aventuri, dupa care a urmat inevitabil "Chiar, oare ce o mai face X? Dar Y pe unde o fi acum?" etc. Si uite-asa am ajuns sa imi dau seama ca sunt cateva persoane cu care nu am mai comunicat de ceva bucata de vreme, in ciuda telefoniei mobile, a internetului si a altor tehnologii menite sa faciliteze exact comunicarea asta. Deci, nu e eroare tehnica, ci eroare umana. A mea? A lor? Vina se imparte in mod egal? Ce se intampla dupa ultima discutie sau intalnire avuta, cand la final iti iei bun ramas si spui "Bine, hai ca mai vorbim", apoi constati ca nu "mai vorbim" de un an, sau doi... chiar mai mult? Viata devine intr-atat de complicata incat nu mai ai timp macar de un SMS cu o felicitare standard de Craciun? Astepti ca celalalt sa fie cel care face primul pas? Exista o anumita perioada de timp dupa care iti spui "ei, nu am mai vorbit de atata timp... lasa, ma cauta el daca are chef'"?
Si mai aiurea e ca, acum vreo doua saptamani, m-am intalnit intamplator exact cu o persoana cu care. acum vreo...cinci ani, ma intelegeam ok, ne vedeam zilnic etc. Si a intervenit "ceva"-ul ala, pe care nu il pot defini. Intalnirile s-au rarit pana la disparitie, la fel telefoanele... Si acum, parca ne-am vazut pentru prima data. Am avut conversatii mai lungi si mai reusite cu chelnerita de la barul unde imi savurez cafeaua de dimineata...
E ciudat, oricum. E ciudat cum oamenii alaturi de care stai si cu care iti petreci la un moment dat o gramada de timp, oameni pe care ajungi sa ii cunosti si care ajung sa te cunoasca, oameni cu care, la momentul respectiv, faci in mod natural planuri pentru viitorul indepartat, "gasca", intr-un cuvant, ajung sa se (te) indeparteze intr-atat.

Niciun comentariu: