E interesant cum sustinem folosirea limbii romane, in timp ce televiziunea ne umple de englezisme cat cuprinde (titluri de emisiuni, gen Happy Hour, promo-uri precum cel de la Prima, we love to entertain you, si asa mai departe). E interesant de ce radem apoi de cei care, incercand sa tina pasul, vorbesc o engleza hai sa spunem ciudata sau scriu sidiu in loc de CD, eirbeg in loc de airbag etc.
E interesanta si discreditarea manelelor care iata, au ajuns de pe posturile de profil pe cele nationale, ma refer la ultimul eveniment, si anume revelionul televizat. Care, in paranteza fie spus, a fost penibil cu accente de jenant, cu exceptia catorva momente, putine si scurte.
E interesant cum avem tendinta de a spune una si a face alta. Dar de spus e usor, nu-i asa? Exemplele date sunt oarecum nevinovate, fara a ne afecta exagerat, insa cand acest principiu ajunge sa fie folosit si in domenii cu impact mult mai direct (as zice politica, dar povestea e veche aici...), situatia se schimba. Mda, si ce daca?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu