V-ati trezit vreodata stiind pur si simplu ca ziua care abia incepe nu va fi deloc una placuta? Eu asa am patit. Si am avut dreptate. De doua ori insa, consecutiv, e de-a dreptul neplacut. In prima, tot ce putea merge rau a mers rau. De fapt, tot ce putea merge indiferent cum a mers rau. Iar in a doua, a actionat principiul dominoului. Mi-a mai ramas sa sper ca nu este obligatoriu sa fie trei zile, ca in povesti, sau vreo alta cifra magica, mai mare, bineinteles. Si sa astept sa se aseze lucrurile, ca sunt in faza in care nu prea am ce face altceva.
Ca efect secundar, nu prea sunt in apele mele, ceea ce inseamna ca am tendinta sa vad jumatatea goala a paharului peste tot si la oricine. Iar asta e un alt lucru ce poate dauna grav sanatatii mele si a celor din jur. Dar ma abtin, la urma urmei am fost intotdeauna de parere ca nu este bine, nici frumos, nici corect sa ma descarc pe persoane/obiecte nevinovate.
Sa revin asadar la chestii mai normale. Obamania a ajuns la un nou apogeu ( deocamdata), cu ceremonia de investire bla bla bla. Totul e in regula, insa uitandu-ma la stiri sa vad ce si cum, am observat numarul in crestere al materialelor, al imaginilor mai exact, preluate de pe surse precum Youtube si telefoane mobile. Preluarea unor imagini unice surprinse de cineva aflat pe faza este de inteles (e cam greu sa trimiti echipe de reporteri sa filmeze in direct evenimente precum recenta prabusire a avionului din Hudson). Insa numarul in crestere al materialelor de genul asta imi lasa cateodata impresia ca ma uit la o varianta sincronizata a Youtube-ului. E putin ciudat. Ma face sa ma gandesc la posibilitatea realizarii unui site cu stiri locale, cu imagini surprinse cu mobilul in timpul plimbarilor prin oras. De ce nu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu